Dormi linistit?
Cea mai frecventa forma a acestui sindrom este apneea de somn obstructiva, in care fluxul de aer inceteaza din cauza obstructiei cailor respiratorii superioare, de obicei la nivel nazo-faringian.
10 factori favorizanti ai apneei de somn
1. Varsta mai mare de 30 de ani.
2. Sexul masculin. Apneea de somn obstructiva este de 2-3 ori mai frecventa la barbati.
3. Antecedentele familiale. Daca tatal sufera de aceasta afectiune, creste riscul ca si fiul sa se confrunte cu ea.
4. Menopauza. Studiile arata ca incidenta apneei de somn obstructive creste foarte mult dupa menopauza. Daca la femeile tinere incidenta afectiunii este mult mai mica decat la barbati, dupa menopauza si femeile au acelasi risc ca si barbatii de a suferi de aceasta boala.
5. Deformarile coloanei vertebrale. Scolioza modifica dinamica respiratiei si favorizeaza aparitia apneei de somn.
6. Defecte anatomice in zona nasului, gurii sau a gatului, ca de exemplu hipertrofia amigdaliana. In pozitie culcata, amigdalele hipertrofiate contribuie la ingustarea cailor aeriene.
7. Consumul de alcool sau de medicamente (sedative) ce determina depresia muschilor respiratori, care se relaxeaza, favorizand obstructia cailor aeriene superioare.
8. Obezitatea. Excesul de grasime din zona gatului comprima caile respiratorii.
9. Fumatul.
10. Dormitul pe spate.
Cum se manifesta?
Caile respiratorii se ingusteaza producand sforait intens, horcait, gafait, urmate de oprirea respiratiei timp de 10 secunde sau mai mult. In scurta perioada in care bolnavul nu respira, sforaitul inceteaza. Asfixia il trezeste brusc din somn, iar dupa trezire fluxul respirator normal se restabileste. Insa, de indata ce adoarme din nou, sforaitul reincepe.
Aceasta secventa de evenimente se repeta, somnul fiind fragmentat si neodihnitor. Persoana care sufera de apnee in somn se trezeste dimineata obosita, plangandu-se de durere de cap si somnolenta. Este atat de obosita, incat adoarme in circumstante neadecvate, in timpul meselor, al conversatiei sau la volan. Din acest motiv, accidentele rutiere sunt mai frecvente in cazul lor, performantele profesionale scad. Se mai pot intalni tulburari de memorie, modificari ale personalitatii, anxietate si depresie, pierderea apetitului sexual.
Investigatii utile
Pentru a diagnostica sindromul de apnee in somn, se folosesc studii ale somnului, adica inregistrari ale evenimentelor petrecute in timpul somnului. Cel mai important test de studiere a somnului, polisomnografia, masoara activitatea electrica a creierului, activitatea musculara, frecventa cardiaca, fluxul de aer respirat pe nas si gura si saturatia sangelui cu oxigen. O electrocardiograma poate arata daca in timpul apneei de somn obstructive este afectata functia cardiaca.
Tratamentul apneei de somn obstructive
Implica schimbarea stilului de viata, administrarea oxigenului cu presiune continua pozitiva care previne colabarea cailor respiratorii in timpul somnului si tratament chirurgical. Prin aceste mijloace se incearca ameliorarea simptomatologiei, sforaitului si a somnolentei diurne si prevenirea complicatiilor, cum este hipertensiunea arteriala. Se incepe cu schimbarea stilului de viata si, ulterior, daca nu se obtin rezultatele asteptate, se va apela la tratamentul chirurgical. In cazul copiilor, se recurge in primul rand la rezectia amigdalelor (tonsilectomia) si a polipilor (adenoidectomia).
Ventilatia cu presiune pozitiva continua este indicata in tratamentul formelor moderate si severe de apnee in somn. Se utilizeaza un dispozitiv care asigura un flux aerian continuu cu presiune fixa pe tot parcursul noptii printr-o masca aplicata etans pe fata pacientului sau printr-o piesa nazala. Presiunea pozitiva impiedica inchiderea cailor aeriene superioare in timpul somnului.
Simptome la copil
Sindromul de apnee in somn poate sa apara si la copii, fiind diferit in functie de varsta acestora:
- sub varsta de 5 ani, copilul sforaie, respira pe gura, transpira mult, este agitat si se trezeste frecvent in timpul noptii;
- peste 5 ani se manifesta prin: sforait, urinare involuntara in timpul somnului (enurezis nocturn), performante scolare scazute si intarzierea cresterii si dezvoltarii. Acesti copii prezinta tulburari de comportament si deficit de atentie.
Semnale de alarma
Daca si tu experimentezi simptomele apneei in somn, trebuie sa te prezinti la doctor. Daca sotia iti spune ca sforai intens, iar in timpul zilei esti obosit si somnoros, s-ar putea ca aceasta sa fie cauza. Daca observi ca partenerului i se opreste respiratia in somn, daca vezi ca se rasuceste in pat si se trezeste de multe ori, sfatuieste-l sa mearga la medic. De asemenea, cand copilul tau sforaie, are dificultati de respiratie, se agita in timpul somnului si se trezeste frecvent, adu-l neintarziat la medic.
Cum poti rezolva problema
Ai la dispozitie cateva mijloace prin care poti sa combati apneea de somn:
- daca ai multe kilograme in plus, este cazul sa scapi de ele. Studiile au aratat ca scaderea in greutate diminueaza numarul episoadelor de apnee;
- intocmeste-ti un orar de somn si respecta-l. Mergi la culcare la aceeasi ora, in fiecare seara si dormi cel putin 7-8 ore pe zi. S-a constatat ca somnul insuficient predispune la apnee obstructiva;
- evita sa dormi pe spate. Este recomandat dormitul pe o parte;
- nu consuma alcool si nu lua medicamente sedative inainte de culcare;
- renunta la fumat. Fumatul scade tonusul musculaturii respiratorii, care mentine deschise caile aeriene.
(Preluare Articol din "Almanah medical.ro 2009", 29.06.2010)
Vă aducem la cunoștință că farmaciștii care s-au înscris la Programul EFCD derulat prin Farmacist.ro pentru anul 2011, trebuie să trimită toate chestionarele până la 6 februarie a.c.
Revista „Medic.ro”, lider de piață pe segmentul de publicații adresate medicilor de familie, a ajuns în 2012 la cel de al IX-a an de apariție neîntreruptă.Publicație lunară cu acoperire națională dedicată în principal medicilor de familie, revista „Medic.ro” a fost în toți aceși ani inclusă în Catalogul publicațiilor agreate de Colegiul Medicilor din România, iar abonații au putut obține anual 5 credite de Educație Medicală Continuă.
Acest editorial are menirea de a transmite câteva mesaje care depăşesc sfera austeră a publicaţiilor ştiinţifice, deoarece marchează începutul unei etape în care, şi în medicină, preocuparea profund umană este esenţială. Se vrea, dacă acceptaţi, o chemare provocatoare spre empatie şi regăsire a unicităţii idealurilor şi preocupărilor pediatrice. Copilăria este o lume specială, o etapă importantă a vieţii nelipsite de drame şi încercări, dar receptată în întregime ca o lume palpitantă, vie, entuziastă, înnobilată de speranţă şi lumină. Acest început se doreşte ca o continuare a demersului uriaş de ridicare a standardelor de publicare a lucrărilor care reflectă preocupările şi rezultatele unei activităţi susţinute, a noastră, a pediatrilor. Cu emoţia creată de neliniştea imposibilităţii de egalare a meticulozităţii, acurateţei şi valorii domnului profesor Nanulescu, voi îndrăzni să sper că echipa întreagă va reuşi să menţină tonusul şi inserarea revistei în actual.
