Guta – cand trebuie sa ne temem de ea?
Guta este o forma de artrita cauzata de acumulare treptata de acid uric in articulatii. Acidul uric este un rezultat al procesului de metabolizare a purinelor din alimentele consumate. O anomalie in manipularea si cristalizarea acestor compusi poate provoca atacuri de artrita dureroasa, pietre la rinichi sau blocarea rinichilor, ducand la insuficienta renala. Guta se remarca ca fiind una dintre cele mai frecvente boli intalnite in istoria omenirii.
Simptome
Atacurile acute de guta se caracterizeaza prin printr-un debut rapid de durere la nivel de articulatii, urmata apoi de caldura, umflaturi, inrosirea pielii si sensibilitate la atingere. In general cea mai frecventa zona de debut a bolii se afla la baza degetului mare al mainii. Alte articulatii care mai pot fi afectate sunt se afla la glezne, genunchi, degete si coate. Uneori durerile pot fi atat de intense pentru unele persoane incat si atingerea cearceafului pare sa le provoace. Aceste accese de durere se pot atenua in cateva ore sau zile, cu sau fara medicatie. In cazuri rare, pot dura saptamani. majoritatea persoanelor afectate de guta se vor confrunta, de-a lungul anilor, cu crize repetate de artrita gutoasa.
Cine este afectat de guta?
Afectiunea este de 9 ori mai frecventa la barbati decat la femei. Atacurile de guta apar in general dupa pubertate, si pana la varsta de 75 de ani. La femei apar in schimb dupa menopauza. In randul populatiei masculine, in jur de 10% prezinta concentratii mari de acid uric in sange, afectiune cunoscuta sub numele de hiperuricemie. Cu toate acestea, doar o mica parte dintre cei cu hiperuricemie vor si dezvolta guta. Daca parintii au guta, sansele ca si copiii lor sa o aiba cresc cu 20%.
Factori de risc
Obezitatea, cresterea excesiva in greutate, mai ales la varste fragede, consum excesiv de alcool, tensiune arteriala ridicata, anomalii ale functiei renale reprezinta cativa dintre factorii de risc care pot duce la dezvoltatea gutei. De asemenea, anumite medicamente si afectiuni care ridica nivelul acidului uric reprezinta o grupa de risc. Un alt aspect interesant a fost constatat in urma unor studii care au demonstrat o prevalenta anormala a nivelului scazut de hormoni tiroidieni la pacientii cu guta.
Cum pot fi prevenite atacurile de guta?
Mentinerea unui aport suficientde lichide ajuta la prevenirea atacurilor de guta si scaderea riscurilor de formare a pietrelor la rinichi la persoanele cu guta. Alcoolul este cunoscut ca avand efecte diuretice, contribuind la deshidratare si intensificarea atacurilor de guta. De asemenea, tot alcoolul provoaca guta prin incetinirea excretiei de acid uric din rinichi, cauzand hipeuricemie. Asadar, un motiv in plus pentru a fi evitat. De asemenea, schimbarile de dieta pot ajuta la scaderea nivelului de acid uric in sange. Cercetatorii au descoperit faptul ca consumul de carne sau fructe de mare cresc riscul atacurilor de guta, in timp ce consumul de produse lactate pare sa il reduca. Scaderea in greutate este de asemenea un ajutor in reducerea acestor riscuri.
Anumite medicamente folosite in durerile si inflamatiile date de atacurile de guta sunt antiinflamatoarele, colchicina si corticosteroizii. Alte medicamente precum alopurinol, febuxostat si probenecidul scad nivelul acidului uric in sange si previn depozitarea acestuia in articulatii, rinichi si tesuturi, ajutand mai degraba la prevenirea atacurilor de guta si complicatiilor implicate.
(Madalina MIHALTIANU, Redactor-sef "Farmacist.ro", adaptare la www.webmd.com, 15.02.2010)
Vă aducem la cunoștință că farmaciștii care s-au înscris la Programul EFCD derulat prin Farmacist.ro pentru anul 2011, trebuie să trimită toate chestionarele până la 6 februarie a.c.
Revista „Medic.ro”, lider de piață pe segmentul de publicații adresate medicilor de familie, a ajuns în 2012 la cel de al IX-a an de apariție neîntreruptă.Publicație lunară cu acoperire națională dedicată în principal medicilor de familie, revista „Medic.ro” a fost în toți aceși ani inclusă în Catalogul publicațiilor agreate de Colegiul Medicilor din România, iar abonații au putut obține anual 5 credite de Educație Medicală Continuă.
Acest editorial are menirea de a transmite câteva mesaje care depăşesc sfera austeră a publicaţiilor ştiinţifice, deoarece marchează începutul unei etape în care, şi în medicină, preocuparea profund umană este esenţială. Se vrea, dacă acceptaţi, o chemare provocatoare spre empatie şi regăsire a unicităţii idealurilor şi preocupărilor pediatrice. Copilăria este o lume specială, o etapă importantă a vieţii nelipsite de drame şi încercări, dar receptată în întregime ca o lume palpitantă, vie, entuziastă, înnobilată de speranţă şi lumină. Acest început se doreşte ca o continuare a demersului uriaş de ridicare a standardelor de publicare a lucrărilor care reflectă preocupările şi rezultatele unei activităţi susţinute, a noastră, a pediatrilor. Cu emoţia creată de neliniştea imposibilităţii de egalare a meticulozităţii, acurateţei şi valorii domnului profesor Nanulescu, voi îndrăzni să sper că echipa întreagă va reuşi să menţină tonusul şi inserarea revistei în actual.