Somnul si copilul
20% - 30 % dintre copii au o tulburare de somn in primii 3 ani de viata. Dificultatile de somn de la varstele mici sunt persistente si pot aparea si la varsta adulta. Orice problema de somn a copilului trebuie analizata in contextul familiei. Tulburarile de somn la varsta scolara sunt asociate cu un stres crescut in familie. Interventia asupra tulburarilor de somn ale copilului ii implica intotdeauna pe parinti si vizeaza si cresterea starii de bine a acestora.
Tulburarile de somn includ, pe langa problemele legate de rutina cum ar fi conflicte si certurile cu privire la momentul culcarii, mersul in timpul somnului, cosmarurile si visele urate, si probleme mult mai complexe, care se asociaza cu respiratia sau cu miscarea.
Tulburarile de somn sunt frecvente in timpul copilariei. Se estimeaza ca intre 20% si 30 % dintre copii au o tulburare de somn in primii 3 ani de viata. Problemele sau dificultatile de somn de la varstele mici sunt persistente si pot aparea si la varsta adulta. Tulburarile de somn ale copilului trebuie analizate in contextul familiei. Tulburarile de somn la varsta scolara sunt asociate cu un stres crescut in familie. Interventia asupra tulburarilor de somn ale copilului trebuie sa implice cresterea starii de bine a parintilor. Parintii cu probleme de sanatate mentala reprezinta un risc pentru dezvoltarea unor probleme sau tulburari de somn ale copiilor.
Tulburarile de somn includ, pe langa problemele legate de rutina cum ar fi: conflicte si certurile cu privire la momentul culcarii, mersul in timpul somnului, cosmarurile si visele urate, si probleme mult mai complexe, care se asociaza cu respiratia sau cu miscarea.
Prevalenta problemelor de somn variaza in functie de varsta:
- Mersul in timpul somnului si problemele legate de momentul culcarii se manifesta la 40% dintre bebelusi si intre 25-50% dintre prescolari;
- Rezistenta si conflicte generate de momentul culcarii se observa la 15%-27% dintre copiii de varsta scolara;
Procentele corespunzatoare diferitelor etape de varste sunt mai mari in cazul copiilor cu nevoi speciale. De exemplu, intre 25% - 50 % dintre copiii de varsta scolara si adolescenti cu ADHD prezinta dificultati de initiere si mentinere a somnului (Owens, 2005); pentru copiii cu tulburari pervasive de dezvoltare procentul este de 80% (Durand, 1998).
Impactul problemelor de somn asupra dezvoltarii copilului
Multe din problemele de somn specifice etapei de sugar se rezolva in jurul varstei de 9 luni. In situatia in care acestea persista dupa aceasta varsta, ele pot avea fie o baza constitutionala fie una emotionala, fie combinata.
Ce spun studiile?
- 22% dintre copiii care au tulburari de reglare de nivel mediu cand sunt bebelusi (ex. trei sau mai multe probleme legate de somn, iritabilitate etc.) si care nu pot dormi, dezvolta probleme emotionale si comportamentale la varsta de 3 ani.
- 46% dintre copiii care au diagnosticul de tulburari pervazive de dezvoltare la 3 ani au prezentat probleme de somn cand au fost bebelusi.
- Copiii cu probleme de somn au anxietate sau alte probleme emotionale, cum ar fi inabilitatea de a se separa de persoana de ingrijire sau de a tolera sa stea singuri.
- Copiii care nu au somn de calitate (cei care nu au capacitatea de a se linisti singuri pentru a dormi, fara sa-i deranjeze pe ceilalti), tind sa aiba mult mai multe probleme de comportament, temperamente dificile si un istoric medical negativ (Minde et al. 1993).
- Problemele de somn afecteaza capacitatea de concentrare a atentiei si genereaza simptome similare celor din ADHD, fara a fi vorba de aceasta tulburare (Dahl, 1996).
(Diana STANCULEANU, Psihoterapeut, Organizatia Salvati Copiii – Centrul de Educatie Emotionala si Comportamentala pentru Copii)